Scurt istoric al Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare

Ca şi în ceilalţi ani, zborul se executa conform planului anual de zbor, punându-se accentul pe interceptări la toate înălţimile şi în toate condiţiile meteo, pe tragerile cu armamentul de bord, cu rachete aer-aer, aer-sol şi cu P.R.N.D. (Proiectile Reactive Nedirijate), în poligonul de la Capul-Midia, ulterior la poligonul de la Babadag.

Într-o zi de zbor se executau 50-80 de ore de zbor, cu 100-120 de aterizări, plus cele cca. 80-90 de aterizări ale avioanelor civile, ceea ce pentru navigatorii din PC şi SDA (Staţia de Dirijare la Aterizare), însemna o activitate continuă 24 din 24 de ore.

După cum am amintit, Regimentul 57 era considerat unitate de protocol pentru aviaţia militară şi primea foarte multe vizite. Pe 25 mai 1976, a avut loc vizita ataşaţilor militari din România, care era însoţită de Comandantul Aviaţiei Militare, generalul maior Niculescu Aurel. Pentru această vizită, comandantul regimentului, locotenent-colonelul Rus Iosif împreună cu statul major al unităţii a organizat primirea acestei vizite, care avea în program prezentarea unităţii, a Bazei tehnice, a bazei de pregătire a personalului navigant şi nenavigant, a unei demonstraţii de zbor cu avionul MIG-21.

Pentru demonstraţia de zbor cu avionul MIG-21 a fost numit şi a făcut antrenamentele necesare locotenent-colonelul Todea Ioan, un pilot care executa acrobaţie la joasă înălţime. Demonstraţia consta în venirea la aterizare scurt, cu scoaterea paraşutei de frânare în filaj, degajarea la prima bretelă şi oprirea avionului în faţa vizitatorilor.

Cu o zi înainte, după activitatea de zbor şi servirea mesei de prânz, o parte din piloţi s-au deplasat la un pahar de vin, la restaurantul din aerogara aviaţiei civile, unde cheful s-a întins până noaptea târziu. Printre participanţi se afla şi locotenent-colonelul Todea Ioan. A doua zi nu a mai fost în măsură să execute zborul demonstrativ. În această conjunctură, comandantul regimentului a luat hotărârea ca zborul să fie executat de pilotul de rezervă, maiorul Costache Dumitru, un pilot experimentat şi ambiţios, care făcuse şi el antrenamente pentru aceasta misiune. Pentru zborul demonstrativ, conducător de zbor a fost numit locotenent-colonelul Urs Ioan, locţiitorul pentru zbor al comandantului de regiment.

Dimineaţa, în ziua vizitei, după pregătirea nemijlocită, s-a executat un zbor de antrenament de către maiorul Costache Dumitru. În timpul acestui zbor, la o răsturnare, a redresat mai jos, creând emoţii celor prezenţi, dar până la urmă totul a intrat in normal, aterizarea făcându-se conform programului demonstrativ.

După ce ataşaţi militari au vizitat unitatea, a urmat deplasarea la conferinta de presă, unde au răspuns la întrebări (N.Th. – oare ce întrebări?).

A urmat decolarea maiorului Costache Dumitru, evoluţia aeriană a acestuia chiar a impresionat şi a plăcut, în mod deosebit ataşatului militar sovietic, dar şi ataşatului militar SUA (maiorul Costa, care era pilot şi zbura pe F-104). Venirea la aterizare a fost defectuoasă, luând contact înainte de prag, unde era o diferenţă de nivel (neglijenţa bazei tehnice!), a lovit cu roata de faţă pragul pistei, a urmat trecerea pe pistă, cu mai multe bonturi care s-au amplificat. Pilotul a dat comanda de catapultare, la un unghi de cca. 45˚, paraşuta s-a deschis chiar înainte de contactul cu pista. A fost transportat la spitalul din Constanţa unde nu a mai putut fi salvat. Avionul, după catapultare, s-a aşezat pe pistă, a rulat singur şi s-a oprit pe pământ în faţa staţiei de aducere la aterizare (R.S.P.). Maiorul tehnic Balica Petre a urcat în cabină şi a oprit motorul. Poate dacă nu catapulta, maiorul Costache Dumitru ar fi fost, astăzi, printre noi,pensionar.