Scurt istoric al Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare

Printre alte măsuri pe care le-a luat, a fost desfiinţarea din complexul de învăţământ a sălii de pregătire destinată pentru piloţi în vederea catapultărilor, o sală unicat în ţară, cu aparatură şi tot ce însemna cinematica catapultării, sală apreciată în mod deosebit de către toate vizitele militare străine, în care se găseau şi aviatori. A mai desfiinţat laboratorul foto şi sala de control obiectiv.

În această perioadă a fost instalat simulatorul KTS-6 pentru MIG-23, iar cel pentru MIG-21 a fost mutat la Câmpia Turzii.

Un alt eveniment de zbor a fost catapultarea, imediat după decolare, dintr.un avion MIG-23 UB pilotat de maiorul Mircea Dionisie şi maiorul Sitaru Gheorghe. O altă catapultare a fost cea a maiorului Macovei Lică şi a locotenentului. dintr-un avion MIG-21 dublă comandă. Un alt incident a fost avarierea uşoară a trenului de aterizare a unui avion MIG-23 UB pilotat de locotenent-colonel Petriman Teodor şi căpitanul Teletin Viorel.

Pe parcursul timpului s-a realizat împrejmuirea unităţii, dinspre şosea, cu gard din beton.

Punctul de Comandă împreună cu batalionul radiotehnic automatizat a fost mutat în zona Ovidiu. A urmat dotarea acestuia cu staţii de radiolocaţie mai performante.

Din lipsa de înţelegere şi colaborare între comanda regimentului şi a aeroportului civil pe timpul reconstrucţiei şi reamenajării turnului de control, a fost necesară intervenţia C.Av.M. şi a Departamentului Aviaţiei Civile prin numirea unei comisii mixte, preşedinte fiind generalul Balaur Dumitru din partea miliară şi a colonelului Voian Ştefan din partea civilă. Secretarul comisiei a fost numit colonelul Filipaş Moise. Comisia a verificat şi analizat aceste neînţelegeri, care puteau duce la evenimente grave pe timpul zborurilor mixte, militare şi civile. Măsura aplicată a fost încheierea unui protocol de către cele două instituţii şi îndepărtarea din funcţie a comandantului aeroportului maiorul Bâzdâc. La conducerea aeroportului civil a fost numit colonelul Ionescu Tudor.

În această perioadă, regimentul a fost degrevat de asigurarea pazei şi apărării aerodromului.

Pentru paza şi apărarea aerodromului era întocmit un plan unic, iar responsabilitatea revenea unei subunităţi specializate în asigurarea pazei, aparţinând Marelui Stat Major. Regimentul participa cu forţele necesare în ocuparea unor puncte de sprijin, pentru apărarea pistei de decolare-aterizare simultan cu asigurarea şi paza obiectivelor propri.

Unitatea dispunea, încă de la înfiinţare, de planuri de cooperare cu forţele militare de aviaţie sovietice dislocate pe aerodromurile Limanskoe, Tiraspol şi Mărculeşti, precum şi cu Bulgaria, unităţi de aviaţie dislocate pe aerodromurile Tolbuhin, Balcic, Burgaz şi Iambol. Anual se executau zboruri de recunoaştere a acestor aerodromuri, cu avioane de transport, dar şi cu avioanele de luptă. Regimentul avea ca aerodroame de rezervă în ţară, Borcea, Ianca şi Cataloi, pe care de asemenea erau prevăzute recunoaşteri.